0737 234 555

Scolioza

     Privita din profil, coloana vertebrala are curburi specifice, formate treptat odata cu deprinderea omului de a merge in doua picioare  (lordoza cervicala, cifoza toracala, lordoza lombara). Privita din fata, coloana vertebrala fiziologic normal e dreapta, fara curburi stanga-drepta. Coloana vertebrala este unul din elementele anatomice care plataste un greu tribut „indraznelei” omului de a se mentine in pozitie verticala. Deformatiile coloanei vertebrale sunt multiple, intereseaza atat planul frontal (de fata), cat si cel sagital (de profil) si de cele mai multe ori sunt combinate.
   
Cauzele lor inca nu sunt bine cunoscute. Inainte de a incerca sa expunem aceste  cauze, in masura in care sunt cunoscute astazi,  vom face cunostinta cu un limbaj specific pentru a intelege cele ce urmeaza sa fie mentionate.
   
Cifoza – e curbura cu concavitatea posterioara, in planul sagital al coloanei vertebrale (profil). In mod normal exista o cifoza toracala fiziologica cu limitele extreme intre 20 si 45 ° si o valoare medie de 30 °. Kyfos in limba greaca = incovoiat, indoit inainte, cocosat.

     Lordoza – e curbura cu concavitatea anterioara in plan sagital al coloanei vertebrale (profil). Exista in mod normal o lordoza cervicala si o lordoza lombara. Lordoza in limba graca = curbat.
    Scolioza – e curbura in plan frontal a coloanei vertebrale (de fata). Scolios in limba greaca = sinuos. Spre deosebire de cifoza sau lordoza, nu exista deviatie scoliotica normala. Cifo-scolioza – e o deviatie laterala sau asociata cu o deviatie sagitala cu convexitatea posterioara.

     Scolioza este cea mai des intalnita diformitate a coloanei vertebrale si este descrisa ca o deviatie laterala a coloanei formata din una sau mai multe curburi, ce apare intial in plan frontal, apoi fiind insotita de rotatia vertebrelor.
     
Scoliozele se impart in doua mari categorii:

       A.  Scolioze nestructurale – scolioze functionale ce se caracterizeaza prin faptul ca deviatia laterala a coloanei vertebrale este complect reductibila clinic si radiologic in pozitie culcat. Ele pot fi provocate de inegalitati ale membrelor inferioare, de anchiloze ale soldului, de contractii musculare paravertebrale care pot fi provocate si in cazurile de hernie de disc intervertebral. Aceste scolioze functionale dispar odata cu disparitia sau corectarea cauzi ce le-a produs.
      B.  Scolioze structurale – scolioze in care vertebrele din curbura coloanei vertebrale au modificari structurale, care sunt nereductibile clinic si radiografic in pozitia culcat si au o tendinta evolutiva. Din punct de vedere etiologic ele cuprind:

  •     Scolioze idiopatice – de cauza necunoscute, reprezinta majoritatea scoliozelor structurale, apoximativ 75% si, dupa varsta la care apar, pot fi impartite in:

- scoloze infantile aparute intre 0 si 3 ani;
- scoliozele juvenile aparute intre 3 ani si pubertate;
- scolioze ale adolescentilor, aparute intre pubertate si terminarea cresterii (maturizarea osoasa )

  •     Scoliozele neuromusculare – datorate unui dezechilibru al musculaturii paravertebrale determinat de diferite afectiuni neurologice.
  •     Scolioze miopatice – in care scolioza este secundara unei boli musculare ce afecteaza musculatura coloanei vertebrale.
  •     Scolioze congenitale – determinate unei dificiente de dezvoltare a vertebrelor in cursul vietii intrauterine.
  •     Scolioze din cadrul neurofibromatozei – boala ereditarace influenteaza dezvoltarea tesutului nervos si a celui de sustinere.
  •     Scolioze postraumatice.
  •     Scolioze de boli genetice ale scheletului – osteocondrodistrofii
  •     Scolioze in boli metabolice
  •     Scolioze prin tumori vertebrale


     Cele mai frecvente sunt scoliozele idiopatice, urmate de cele congenitale si neuromusculare.

Scoliozele pot avea o singura curbura majora sau doua curburi majore.
Scoliozele cu o singura curbura majora sunt localizate:

Toracal – de obicei cu convexitatea la dreapta. Au o curbura de compensatie lombara minora, un potential evolutiv sever, cu atat mai grav cu cat apar la o varsta mai frageda.

Toraco-lombar –de obicei cu convexitatea tot spre dreapta si, de obicei, au un prognostic grav.

Lombar – de obicei cu convexitatea la stanga, au o curbura de compresiune dorsala si o evolutie mai putin grava fata de cele toracle si toraco-lombare

- Cercico-toracal - de obicei  convexitatea la stanga, cu o curba de compensatie toracala sau toraco-lombara. Acestea sunt mai putin frcvente, au o evolutie mai putin grava decat cele toracale, dar sunt mai inestetice din cauza dezechilibrarii umerilor.

     Scoliozele cu doua curburi majore sunt mai frecvent localizate toracal si lombar, de obicei toracal dreapta si lombar stanga. Mai rar scoliozele su ambele curburi majore localizate toracal sau toraco-lombar.

Tipuri de scolioze:

  • scolioza C stanga;
  • scolioza C dreapta;
  • scolioza cu mai multe curburi.

       Aceste deviatii ale coloanei vertebrale pot fi de natura functionala, adica acele scolioze prin deprindere care au o evolutie lenta si este pastrata mobilitatea coloanei vertebrale, scoliozele profesionale si statice, sau de natura patologica, asa cum sunt scoliozele congenitale, rahitice, paralitice, traumatice, reumatice.

Tratamentul scoliozei urmareste:

  • sa opreasca evolutia scoliozelor;
  • sa corecteze deviatiile coloanei vertebrale;
  • sa reduca tulburarile functionale si asimetriile secundare ale corpului;
  • sa reduca ghibozitatea costala;
  • sa creasca mobilitatea cutiei toracice;
  • sa creeze un reflex de postura corecta;
  • sa tonifieze musculatura spatelui si a abdomenului.

Tratamentul scoliozei este in functie de gradul de severitate al curburii coloanei vertebrale.

                                                      

 

 

Video

Facebook