Articole
Terapia cu laser
|
Terapia cu LASER (Light Amplification by Stimulated Emission of Radiation) a fost pentru prima oara folosita in anul 1983 in Japonia. Acesta este un procedeu terapeutic de aplicare a radiatiei electromagnetice neionizante, coerente, cu lungimi de unda si puteri nominale variabile absorbite diferit de tesuturi. Terapia cu laser de putere joasa este nedureroasa si fara efecte adverse. Calitatile fizice de baza ale unei raze LASER rezulta in efectele clinice specifice: 1. Analgezia - reducerea durerii acute, cronice 2. Reducerea inflamatiei locale si a edemelor 3. Accelerarea vindecarii plagilor |
Stretching
|
Este folosit de persoanele ce vor sa isi mentina sau sa creasca flexibilitatea si elasticitatea articulatilor si a tesuturilor moi, in programele sportivilor de performanta si in cele de recuperare, stretching-ul este prezent in aproape orice antrenament fizic. De aceea, astazi va prezentam cinci lucruri interesante despre stretching. |
Sistemul nervos periferic. Leziuni si timpi de vindecare.
|
Nervii periferici sunt elementele prin care sistemul nervos central tine legatura cu restul organismului. Ei prezinta componente ce preiau informatia si o transmit mai departe, acestia sunt asemanatori cablurilor electrice izolate. Pentru o buna functionare este necesara integritatea atat a membranei cat si a continutul ei. Nervii pot fi lezati prin mai multe mecanisme, din punct de vedere mecanic prin compresie, alungire si/sau trauma directa. In cazul herniilor de disc, de cele mai multe ori leziuniile sunt cu caracter compresiv. Membrana nervoasa avand cel mai mult de suferit. |
Sindrom piriform
|
Lombosciatica reprezinta durerea lombara, insotita de nevralgia sciatica, caracterizata prin suferinta unei radacini a nervului sciatic sau mai rar, o atingere a traseului nervos propriu zis. Sindromul piriform reprezinta durerea de tip nevralgic la nivelul nervului sciatic, fiind o nevralgie cauzata de contractura sau retractura muschiului piriform. |
Sindromul muschiului piriform
|
Muschiul piriform se afla in straturile profunde ale musculaturii fesiere. Sindromul muschiului piriform apare datorita unui spasm sau contracturi la nivelul acestui muschi ce irita nervul sciatic. El poate provoca durere in fesa, dar si durere care sa radieze pe traiectul nervului sciatic. Mai este cunoscut ca si pseudosciatica datorita asemanarii cu durerea produsa de afectarea nervului sciatic la nivelul coloanei. Muschiul piriform are originea pe osul sacru si ligamentul sacrotuberal si insertia pe marele trohanter (pe osul coapsei) si este in contact direct cu nervul sciatic – exista mai multe variatii anatomice. |
Sindromul arterei vertebrale
|
Arterele vertebrale, prin care se asigură până la 30-35% din fluxul arterial al encefalului, pornesc din arterele subclaviculare, pătrund în orificiile apofizelor transverse ale vertebrelor cervicale, parcurg canalul osteomuscular și formează 4 bucle de siguranță înainte de a pătrunde în craniu. În cele mai multe cazuri, sindromul arterei vertebrale este cauzat de modificări dureroase ale coloanei vertebrale, în cadrul muscular din jurul coloanei vertebrale. De asemenea, factor provocator este reprezentat de diferite boli ale vaselor arteriale. Putem identifica câteva dintre cauzele principale ale sindromului: • Influența cauzelor externe asupra lumenului arterei (trauma mecanică a coloanei vertebrale, deviere de curbura a coloanei vertebrale, procesele tumorale, spasmele musculare, întinderea țesutului cicatricial) |
Sfaturi pentru deszapezire
|
Sfaturi pentru deszapezire: 1. Alegerea lopetii. Aceasta trebuie sa fie cat mai usoara (de preferat plastic), cu manerul curbat ergonomic si de lungime potrivita . 2. Pregatirea fizica. Deszapezitul este o activitate fizica destul de intensa, de aceea incalzirea musculaturii este esentiala inainte de efort, la fel si racirea si relaxarea dupa. 3. Tehnici ergonomice de manipulare a zapezii. - Incercati sa ridicati mai putin si atunci cand se poate sa o impingeti; - Intotdeauna sa fiti fata in fata cu greutatea (soldurile si umerii sa fie cat se poate de paralel cu greutatea).Ridicati lopata prin jocul flexie - extensie al soldurilor si al genunchilor, nu prin indoirea coloanei lombare. Spatele trebuie sa fie cat mai drept; |
Sfaturi pentru calatorii
|
Sfaturi pentru calatorii Vine un sezon de vacante si calatorii: spre casa, in vizite la parinti sau copii, sau pur si simplu destinatii rustice, de schi sau exotice. Daca va confruntati cu dureri de spate, drumul pana la destinatie poate deveni o adevarata provocare asa ca, va oferim cateva sfaturi pentru a calatori fara dureri: 1. Bagajul - alegeti genti cat mai usoare si de preferat cu roti; - impartiti lucrurile in mai multe genti – mai bine doua de greutate si dimensiuni mici spre medii, decat una voluminoasa si grea; - manipularea bagajelor: folositi-va de musculatura picioarelor cand ridicati bagajul de jos, apucati-l cu ambele maini si tineti-l cat mai aproape de corp, evitati rotirile trunchiului prin pivotarea picioarelor si tineti spatele cat mai drept; |
Postura la volan
|
Va prezentam pasii pentru ajustarea scaunului pentru o postura corecta la volan: Pasul 1. Asezati-va comod pana la capat pe scaun, sezutul sa fie cat mai aproape de spatar; Pasul 2. Ajustarea distantei dintre scaun si pedale. Apasand pana la capat pedala, unghiul de flexie al genunchiului trebuie sa fie de aproximativ 120 de grade. In completa extensie va determina blocarea genunchiului, cresterea consumului energetic si solicitarea zonelor bazinului si a coloanei lombare. Un unghi mai mic va impiedica circulatia optima a sangelui; Pasul 3. Setarea unghiului de inclinare a sezutului. Acesta, in cazul in care se poate seta, trebuie sa fie cat mai paralel cu volanul; |
Sensibilizarea sistemului nervos
|
Sensibilizarea sistemului nervos este foarte frecventa la persoanlele care sufera de afectiuni ce implica durere cronica. „Durere-o-metrul” incepe sa inregistreze ca stimuli durerosi si pe cei a caror intensitate este mai mica si avertizeaza organismul chiar si atunci cand nu exista un risc real de leziune tisulara. Alarmarea individului determina comportamente cu efect nociv pe termen lung. De exemplu: frica de miscare cu efect pe termen lung de deconditionare fizica, disfunctionalitate prelungita si depresie. |
